I. Muzee și case memoriale

1. Muzeul Presei „Sever Bocu”

Este un muzeu deschis în 2007. Acesta reprezintă o materializare a inițiativei propuse de scriitorul Petre Stoica. În România, muzeul presei este unica entitate de acest fel. Principalul rost pentru care a fost realizat este acela de a servi ca sursă de documentare pentru studenții universităților din zonă. În momentul de față, Muzeul Presei „Sever Bocu” desfășoară o multitudine de proiecte culturale cu impact în rândul populației cu îndeletniciri intelectuale din Jimbolia și Timișoara. În clădirea ce adăpostește unele dintre cele mai importante publicații de pe actualul teritoriu al României, itinerariul începe cu încăperea ce prezintă instrumente vechi ce ajutau în trecut la tipărirea ziarelor (tiparniță, ghilotină, aparat de fotografiat). Drumul continuă cu sala expozițională a cărei expoziție permanentă cuprinde cele mai valoroase și, deopotrivă, cele mai vechi publicații din patrimoniul muzeal: „Albina Românească” (1837), „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Resboiul”, „Curier de ambe sexe” etc. Acestor ziare li se alătură cărțile de vizită ale gazetarilor de odinioară sau a celor din prezent. Una dintre cele mai sonore și importante cărți de vizită este cea a lui Mihai Eminescu din vremea când acesta era redactor la ziarul „Timpul”. Expozițiile temporare sunt pregătite în funcție de tematicile evenimentelor organizate. Următoarele încăperi prezintă almanahuri, calendare, documente ale ziariștilor și o altă parte a cărților de vizită. Sala de conferințe poate găzdui o multitudine de evenimente, având o capacitate de 50 de locuri. Urmează partea cea mai importantă a muzeului: arhiva, biblioteca sau sala de lectură: aici, vizitatorul poate vedea colecția impresionantă a Muzeului Presei: publicații din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, ziare și reviste din secolele XX și XXI. Toate acestea vorbesc atât despre trecutul și evoluția poporului și limbii române, cât și despre multiculturalitatea Jimboliei (prin intermediul publicațiilor în limbile germană, maghiară și română), precum și despre multiculturalitatea Banatului. De asemenea, diaspora este reprezentată prin intermediul publicațiilor din colecția muzeului, existând periodice în limbi ca: sârbă, croată, engleză, franceză, italiană, turcă, ebraică, bulgară etc.

2. Muzeul „Stefan Jäger”

Stefan Jäger este pictorul reprezentativ al șvabilor bănățeni. Marele său merit este de a fi documentat vizual, prin picturile sale, porturile, obiceiurile, tradițiile și evenimentele majore din viața șvabilor din Banat. În acest sens, în 1969, la Jimbolia, unde a și locuit, s-a deschis, în memoria marelui pictor, o casă memorială. În ultimul timp aici s-au desfășurat mai multe activități artistice. Amintim în acest sens de simpozionul de artă dedicat ceramicii raku, un eveniment unicat în această parte a țării. Muzeul deține o galerie expozițională, o sală șvăbească, o sală dedicată etnografiei și un atelier al pictorului și reprezintă o poartă de acces spre trecutul preponderent șvăbesc al localității.

3. Muzeul Căilor Ferate

Experiența feroviară a Jimboliei se întinde pe o lungă durată. În 15 noiembrie 2017 s-au sărbătorit 160 de la darea în folosință a căii ferate Timișoara – Jimbolia – Kikinda – Szeged. Fiind una dintre principalele căi de comunicație între România și Occident, stația din Jimbolia a trăit momente importante ale istoriei. Fie că facem referire la regii României sau la alte personalități importante pentru civilizația și cultura europeană, fie că ne referim la călătoriile luxoase cu Orient Express ori la fuga din România comunistă, stația de cale ferată a localității Jimbolia reprezintă un martor taciturn al devenirii spațiului regional bănățean. Piesele principale ale muzeului, inaugurat în anul 2007, sunt reprezentate de o macara feroviară și de turnul pentru alimentarea cu apă a locomotivelor cu aburi, dar și de o tricicletă folosită în urmă cu mai bine de un secol la revizia liniilor.

4. Muzeul Pompierilor „Sfântul Florian”

Muzeul Pompierilor „Florian” este, probabil, muzeul care se prezintă ca fiind cel mai atractiv pentru copii și elevi, în principal datorită exponatelor și a misiunii pe care o au de îndeplinit pompierii, dar și a turnului de supraveghere. Entitatea funcționează pe lângă Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență încă din anul 1993 și desfășoară, anual, câteva evenimente cu impact social și cultural: Pomul de mai, Balul pompierilor, Ziua Pompierilor. Este important de specificat că remiza de pompieri voluntari s-a înființat în 14 aprilie 1875 și are o activitate ce se întinde pe mai bine de 140 de ani.

5. Casa Memorială „Dr. Karl Diel”

Medicul Karl Diel a fost o ilustră personalitate a medicinei bănățene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Pentru binele realizat în comunitate, la Jimbolia s-a amenajat o casă memorială în care se găsesc obiecte sanitare aparținând secolului trecut, dar și alte obiecte personale ale familiei medicului. Edificiul reprezintă o incursiune în locuința unui burghez din perioada austro-ungară. De această personalitate este legată apariția spitalului din Jimbolia. Entitatea culturală s-a înființat în luna august a anului 2000 prin donațiile și îngrijirea doamnei Pia Brînzeu, moștenitoarea familiei Diel. În anul 2020, spațiul muzeal a fost extins.

6. Casa Memorială „Petre Stoica”

Devenirea recentă a orașului Jimbolia a fost marcată de prezența, până în 2009, a poetului Petre Stoica. Cu o activitate complexă pe plan cultural, Petre Stoica a reușit să deschidă apetitul pentru cultură, organizând aici numeroase evenimente. După trecerea sa, clădirea în care a locuit și care se află și astăzi organizată în modul în care a lăsat-o poetul, a devenit casa sa memorială. Se găsesc aici colecții numismatice, bibliofile, filatelice. Trebuie menționat faptul că această entitate se află într-o casă șvăbească, fapt ce transpune vizitatorul într-o atmosferă aparte, conectându-se astfel la cultura pe care odinioară Petre Stoica o promova. Printre numeroasele cărți, bancnote, monede, ceasuri, fotografii, vizitatorul poate descoperi mirosul istoriei șvabilor și atingerea pașilor pe care Petre Stoica i-a făcut pentru a reînvia cultura în acest spațiu cosmopolit.

II. Statui și alte monumente de for public

Statuia Sfântului Florian

Statuia Sfântului Florian este simbolul orașului Jimbolia. Nu se știe cu exactitate când a fost ridicată. Unele surse vorbesc de începutul secolului XIX. Sfântul Florian este protectorul localității. Statuia se află așezată pe un soclu de 1,75 metri înălțime, având în total 6,76 metri. Ea îl reprezintă pe Sfântul Florian în haine de soldat roman, turnând apă peste o clădire cuprinsă de flăcări. Ministerul Culturii încadrează acest monument în categoria A, având valoare națională sau universală.

Statuia medicului Dr. Karl Diel

Medicului Karl Diel îi este acordată o atenție deosebită în spațiul jimbolian. De-a lungul timpului s-au adoptat mai multe măsuri care să păstreze vie amintirea sa. În 24 noiembrie 1940, a avut loc dezvelirea unei statui care îl reprezintă pe Diel având capul descoperit, ținând într-o mână un baston, iar în cealaltă pălăria. Din poziția în care este, medicul privește spre biserica romano-catolică. Monumentul se află în centrul orașului și îl are ca realizator pe Géza Rubletzky, fiind catalogat ca monument istoric de categorie B. Este realizată din bronz și are o înălțime de 3,25 metri.

Bustul medicului Karl Diel

În Jimbolia există, pe lângă statuia amintită la punctul anterior, și un bust dedicat medicului Karl Diel. Acesta se află în curtea spitalului din localitate, fiind inaugurat în 17-18 mai 1996 și avându-l ca realizator pe artistul jimbolian Theophil Soltesz. De altfel, această personalitate a medicinei bănățene fost cinstită prin acordarea numelui său unei străzi de pe teritoriul localității. Numele medicului a fost atribuit și spitalului, la apariția căruia Karl Diel se pare că a avut un rol definitoriu. După cum se va vedea, din punct de vedere al materialelor folosite, acest bust face notă discordantă în raport cu celelalte. El nu este realizat din bronz, ci din beton. Pentru soclu s-a folosit ciment alb, iar pentru realizarea bustului artistul a folosit ciment gri.

Bustul pictorului Stefan Jäger

În curtea Muzeului „Stefan Jäger” a fost inaugurat în 4 aprilie 1996 un bust dedicat pictorului șvab. Acesta a fost realizat din bronz în atelierul artistului Andreas Kirchner. Importanța lui Stefan Jäger constă în faptul că prin lucrările sale reușește să documenteze vizual diferite elemente specifice multiculturalității Banatului.

Bustul poetului Mihai Eminescu

În anul 2001, în 12 ianuarie, a avut loc dezvelirea bustului poetului național Mihai Eminescu. Această acțiune a reprezentat o piatră de temelie pentru două valori locale care urmau să se nască. Este vorba despre Aleea scriitorilor și Aleea muzicienilor – două entități culturale care reprezintă 3 scriitori, respectiv 3 muzicieni aparținând celor 3 etnii principale ale Jimboliei. Cele 6 busturi au fost realizate de artistul jimbolian Theophil Soltesz.

Bustul muzicianului Emmerich Bartzer

Tradiția muzicală a Jimboliei este bogată. De-a lungul timpului aici au activat muzicieni importanți pentru cultura șvăbească. Unul dintre ei este Emmerich Barzter. Bustul acestei personalități, realizat din bronz de către Theophil Soltesz și inaugurat în 5 august 2006, reprezintă etnia șvăbească în cadrul Aleii muzicienilor.

Bustul muzicianului Béla Bartok

Béla Bartok este un muzician cu renume mondial, născut aproape de Jimbolia, la Sânnicolau Mare. Bustul său a fost realizat din bronz de către Theophil Soltesz și inaugurat în 5 august 2006. Bustul reprezintă etnia maghiară în cadrul Aleii muzicienilor.

Bustul scriitorului Peter Jung

Peter Jung a fost un poet reprezentativ pentru cultura șvăbească. Jimbolianul a compus peste 12000 de poezii, făcând astfel un serviciu extraordinar culturii șvăbești. Bustul său, inaugurat în 10 august 2001, este realizat din bronz, de către Theophil Soltesz, reprezentând etnia germană în cadrul Aleii scriitorilor.

Bustul scriitorului Petőfi Sándor

Despre celebrul poet maghiar se presupune că ar fi trecut prin Jimbolia în perioada Revoluției din 1848. Bustul acestuia, inaugurat în 8 martie 2002, a fost realizat din bronz de către Theophil Soltesz și reprezintă etnia maghiară în cadrul Aleii scriitorilor.

Bustul muzicianului George Enescu

În cadrul Aleii muzicienilor ca reprezentant al românilor a fost ales George Enescu. Bustul marelui compozitor, ca și în cazul celorlalte cinci, a fost realizat din bronz de către Theophil Soltesz. Lucrarea artistică a fost inaugurată în 5 august 2006.

Obeliscul Revoluției Pașoptiste

În anul 1948, în 14 martie, a avut loc dezvelirea unui obelisc dedicat Revoluției Pașoptiste. Monumentul a fost ridicat la intrarea în parcul central, fiind construit din cărămizi realizate probabil la fabrica de produse ceramice din Jimbolia. Are o înălțime de 6,5 metri. Arhitectul său este jimbolianul Johann Keppinger.

Monumentul celor șapte eroi antifasciști

În parcul central din orașul Jimbolia a fost ridicat un monument dedicat unor jimbolieni asasinați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mathias Schmidt, Nikolaus Petri, Peter Höfler, Johann Farle, Johann Keller, Ferdinand Koch și Johann Lehoczky au fost omorâți în 15-16 septembrie 1944, în timpul retragerii ultimelor trupe germane, acuzați fiind că nu împărtășesc ideologia fascistă. Monumentul a fost dezvelit în 23 august 1954. Se spune că cele 19 blocuri de piatră care îl formează au aparținut statuii lui Lajos Kossuth, distrusă după Primul Război Mondial.

Piatra aniversară – 250 de la colonizarea Jimboliei cu șvabi

În anul 2016 Jimbolia a sărbătorit trecerea a 250 de ani de la momentul colonizării cu populație franceză și germană. Cu această ocazie, în curtea bisericii romano-catolice din centrul localității a fost așezată o piatră aniversară, din marmură. Monumentul este important întrucât atestă prezența etniei șvăbești în localitate pe o perioadă de mai bine de două veacuri și jumătate. De altfel, se poate spune că din cei 250 de ani de istorie recentă a Jimboliei, aproximativ două treimi aparțin culturii șvăbești, fără de care Jimbolia nu poate fi înțeleasă în mod corect.

Monumentul dedicat lui Franz Maderspach

Franz Maderspach, o figură a Revoluției din 1848-1849, a fost înmormântat la Jimbolia în 1849. La scurt timp în localitate au ajuns trupele împăratului, conduse de generalul Haynau, care a cerut ca trupul lui Maderspach să fie dezgropat și spânzurat. O parte a jimbolienilor s-a interpus între trupe și mormântul ce urma a fi profanat, împiedicând îndeplinirea terifiantei porunci. În 15 martie 1900 a fost dezvelită o piatră funerară sub forma unei coloane frânte, realizată din marmură de Rușchița. Se pare că monumentul a dispărut la finalul Primului Război Mondial și că a fost înlocuit cu unul similar în 15 martie 1948.

Monumentul funerar dedicat lui Petre Stoica

Petre Stoica este personalitatea care a marcat devenirea culturală a localității după căderea comunismului. Moștenirea pe care a lăsat-o Jimboliei și Banatului este covârșitoare. În anul 2013, la mormântul scriitorului a fost ridicat un monument al cărui autor este sculptorul Ștefan Călărășanu. Opera are o înălțime de 2,30 metri și constă în 2 tipuri de rocă: un calcar din Dobrogea și andezit, o rocă vulcanică.

Monumentul deportaților în Bărăgan

În 18 iunie 1991 a avut loc dezvelirea unui monument dedicat deportaților în Bărăgan. Monumentul este situat în centrul localității, aproape de intrarea în parcul central. El reprezintă un punct de aducere aminte asupra unor evenimente regretabile, care au creat cicatrici în devenirea localității Jimbolia.

Monumentul soldaților sovietici

În cimitirul localității se află un monument sub formă de piramidă, care amintește de soldații armatei sovietice căzuți cel de-Al Doilea Război Mondial.

III. Lăcașe de cult cu valoare istorică

Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihai”

Apariția acestui edificiu creștin stă în strânsă legătură cu fabrica de cărămizi a celebrei familii Bohn. Clădirea a fost sfințită în 29 septembrie 1929 de către episcopul Augustin Pacha, avându-l arhitect pe jimbolianul Hans Jänner. A fost construită cu materiale ceramice realizate la fabrica din Jimbolia special pentru a corespunde planurilor arhitectului. Aspectul acestei clădiri este ieșit din comun, atrăgând atenția prin frumusețea stilului gotic în care a fost construită și prin colorit.

Biserica Romano-Catolică „Sfântul Wendelin”

Biserica romano-catolică închinată Sfântului Wendelin este cea mai veche clădire a localității. Ea datează chiar din anul colonizării, adică din 1766. Clădirea reprezintă un simbol al localității, fiind totodată și cea mai înaltă construcție de pe teritoriul orașului: 53,5 metri.

Biserica Ortodoxă „Buna Vestire”

Prima și singura biserică ortodoxă a localității este dedicată „Bunei Vestiri”, adică momentului în care Fecioarei Maria i se vestește că îl va naște pe Iisus. Cel care a inițiat ridicarea clădirii este preotul Gheorghe Cotoșman. Construcția a fost sfințită în anul 1942. Cele trei cruci originale sunt realizate într-un atelier meșteșugăresc șvăbesc.

Capela de la 1853

Ridicată în 1853 de către constructorul Josef Kifus, capela se află la intrarea estică a cimitirului din Jimbolia. Este cea mai veche capelă care mai există și astăzi. De-a lungul timpului în Jimbolia s-au putut găsi 5 astfel de edificii religioase. Din păcate 3 dintre ele au dispărut: cea care aparținea de celebrul castel Csito al familiei Csekonics, cea din incinta spitalului și cea care se afla în cadrul școlii-internat Jesuleum.

Capela greco-catolică

Această capelă a fost realizată în 1900, în apropierea stației de cale ferată a Jimboliei, ca amintire a cimitirului vechi, desființat la finalul secolului XIX. Ridicarea acesteia este legată de numele contelui Endre Csekonics. Ea este utilizată în momentul de față de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Cimitir

Până la finalul secolului al XIX-lea în Jimbolia au existat două cimitire. Primul dintre ele a fost desființat, astfel că din jurul anului 1900 și până în prezent localitatea are un singur cimitir. Această situație a dus la un statut de cimitir multietnic și pluriconfesional, care înfățișează un instantaneu asupra multiculturalității așezării. Această entitate adăpostește monumente funerare valoroase, importante pentru identitatea culturală a Jimboliei și a Banatului. În acest sens putem aminti de mormintele unor personalități, de cele două secțiuni dedicate evreilor, de secțiunea dedicată eroilor căzuți în una dintre conflagrațiile mondiale etc.

IV. Alte entități cu profil istorico-cultural

Strada Republicii

Cea mai importantă stradă a localității este cea care astăzi poartă numele de Strada Republicii. Importanța acestui segment urbanistic constă în faptul că aici se află majoritatea clădirilor deosebite din punct de vedere arhitectural. De-a lungul timpului ea a reprezentat vadul comercial al localității. Se găsesc aici clădiri realizate cu influențe clasiciste și art-nouveau. Tot aici se află așa-numitele „palais-uri”, adică clădiri de mari dimensiuni cu mai multe încăperi, construite în vederea atingerii unor scopuri rezidențiale sau economice prin închiriere. Câteva dintre aceste clădiri importante aveau următoarele denumiri: Palatul Muschong – cel care adăpostește astăzi Poșta -, Palatul Paul – cel aflat în imediata sa vecinătate -, Maria Palais de lângă biserica romano-catolică din centru, Hotel Reiff? – actualul Hotel Santa Maria -, Herrn Casino sau Hotel Jemelka în care până nu de mult funcționa școala agricolă, Casa Manzin și Casa Sinberger aflate între actualul Restaurant Bulevard și intersecția dintre Străzile Republicii și Liviu Rebreanu. În momentul de față, această moștenire culturală tangibilă se află în pericol din cauza intervențiilor neinspirate ale proprietarilor aflați în necunoștință de cauză.

Stația de cale ferată

Gara din Jimbolia are o istorie deosebită. De-a lungul timpului, localitatea a însemnat un nod feroviar important. În anul 1857 s-a finalizat calea ferată, care avea să reprezinte pentru o perioadă îndelungată unul dintre cele mai importante moduri de comunicare între Banat și Occident. Clădirea actuală nu este prima gară a localității. Construcția acesteia a fost finalizată în 1900 și îl are ca arhitect pe Pfaff Ferenc. Stația feroviară a fost martor al unor evenimente istorice importante.

Gara nouă

Deși este numită „gara nouă”, clădirea la care facem referire a fost realizată în 1895, deci înainte de gara mare. Ea se află în partea de est a localității și făcea legătura între Jimbolia și Modoș (așezare aflată astăzi în Serbia). Tot pe aici se făcea legătura între Jimbolia și Becicherecu Mare prin intermediul unei linii cu ecartament îngust care străbătea moșia familiei Csekonics.

Casa șvăbească de la 1833

Etnicii germani care au colonizat localitatea și-au pus amprenta și asupra arhitecturii clădirilor pe care le-au construit. Un astfel de exemplu este constituit de o casă șvăbească din secolul al XIX-lea, casă tradițională a populației germane, care face parte din lista monumentelor istorice. Pentru că importanța acesteia se răsfrânge doar asupra zonei localității, casa șvăbească face parte din monumentele istorice de interes local, adică din categoria B.

Conacul Csekonics

Conacul Csekonics face parte din patrimoniul arhitectural moștenit de la familia nobiliară cu același nume. Clădirea de secol XVIII, care în prezent adăpostește sediul primăriei, reprezenta reședința de iarnă a familiei Csekonics. În cadrul monumentelor istorice clasate, aceasta face parte din categoria B, fiind de importanță locală.

IV.1. Alte obiective sau activități culturale

Pe suprafața localității se află risipite diferite alte elemente ce definesc identitatea comunității jimboliene. Într-o enumerare succintă se poate aminti de:

clădirea Jesuleum în care funcționează astăzi Liceul Tehnologic Jimbolia;
moara Panonia, un obiectiv industrial cu o arhitectură deosebită aflat într-o stare avansată de degradare;
stâlpii din 1909 ce au făcut parte din primul circuit de iluminat public electric din Jimbolia;
crucile stabilite la intrările în localitate, de turnul pompierilor – simbol al localității;
diferite alte elemente realizate de meșteșugari locali de-a lungul timpului;
casa Bayer în care funcționează Căminul pentru Persoane Vârstnice;
alte clădiri specific șvăbești sau realizate cu materiale ceramice produse la fabrica locală;
ștrandul localității, proprietate a Orașului Jimbolia, dar administrat pentru moment în regim privat;
clădirile în care au funcționat fabricile de pălării Decker și Union;
fanfara Casei de Cultură a Orașului Jimbolia;
formația de dansuri șvăbești Hatzfelder Pipatsche;
corul Floris;
trupa de balet.

IV. 2 Alte entități cu activități culturale

Există, desigur, pe lângă activitățile culturale desfășurate sub tutela Orașului Jimbolia, și entități care au statut privat și care întreprind, printre altele, activități culturale:

Casa de Cultură a Orașului Jimbolia

Această entitate se află sub tutela Orașului Jimbolia. Ea desfășoară de-a lungul unui an diferite proiecte devenite tradiționale. În principal, acțiunile sale sunt îndreptate către consolidarea identității comunității. Greutatea instituției este dată și de existența ei îndelungată. În anul 1887, în același loc în care se află astăzi clădirea casei de cultură, funcționa o asociație care deservea interesele țăranilor șvabi din Banat. Edificiul se prezintă sub forma unei clădiri cu o sală de spectacole cu aproximativ 350 de locuri fixe, un foaier generos, o sală multifuncțională cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri. Pe lângă această instituție își desfășoară activitatea Corul Floris și trupele de dansuri șvăbești „Hatzfelder Pipatsche”. Casa de Cultură a Orașului Jimbolia este una dintre entitățile prezente în viața localității.

Biblioteca Orășenească „Mihai Eminescu”

Această entitate este una cu o bogată tradiție în spațiul jimbolian și nu se limitează doar la împrumutul de carte, ci este prezentă în viața culturală a localității prin organizarea de evenimente în armonie cu specificul său. În anul 2020 biblioteca avea peste 3000 de utilizatori înscriși dintre care aproximativ 1000 activi. Biblioteca are în jur de 50000 de volume de carte. Sediul ei se găsește într-o aripă a Conacului Csekonics.

Clubul Copiilor este administrat de către Palatul Copiilor din Timișoara fiind angrenat în diferite programe educaționale și ocazional organizează proiecte culturale.
Societatea de caritate Blythswood Banat, filiala Jimbolia oferă servicii de afterschool având ca țel diminuarea abandonului școlar. Această entitate organizează în colaborare cu Orașul Jimbolia un simpozion internațional dedicat pictorului Stefan Jäger. Anual, la această activitate participă artiști din România, dar și din alte țări ale lumii. De-a lungul timpul s-au strâns multe lucrări calitative care ar merita a fi expuse în spații deschise publicului larg.
Asociația Tinerilor din Jimbolia reprezintă o organizație care de aproximativ 15 ani organizează sau este implicată în tabere de creație dedicate liceenilor. Prin rotație, taberele se desfășoară în Trebur (Germania), Verneuil d’Avre et d’Iton (Franța) și Jimbolia (România).
Rotary Club Jimbolia este o organizație activă în spațiul socio-cultural jimbolian. Unul dintre proiectele culturale care are menirea să consolideze devenirea culturală este JimboCicleta.
Rotaract Club Jimbolia este organizația care pe lângă acțiunile cu scop umanitar, se alătură inițiativelor culturale înțelegând că actul cultural omogenizează comunitatea.

IV.3 Entități sportive

Orice comunitate angrenată într-un proces sănătos al devenirii sale se îngrijește și de activitățile sportive. Din punctul de vedere al facilităților existente, se pot aminti următoarele:

sala de sport „Hans Wiesemayer”, care are dimensiunile oficial acceptate pentru a găzdui meciuri de handbal. Ea este dotată cu o tribună de aproximativ 100 de locuri;
sala de sport „Georgeta Gazibara-Ottrok” utilizată de Școala Gimnazială Jimbolia;
O sală de antrenament pentru clubul de lupte libere;
stadionul de fotbal „Arpad Thierjung”;
stadionul „Unirea”;
un teren dedicat minifotbalului aflat în parcul Triunghiul Friedman;
două zone de fitness în aer liber.

Activitățile sportive care se desfășoară în mod organizat în localitate sunt desfășurate de:

clubul de lupte libere, care are rezultate deosebite la nivel național și internațional;
HC Jimbolia, echipa feminină de handbal care activează în competiții dedicate junioarelor;
Asociația FC Unirea Jimbolia;
club de karate.
*Televiziunea Jimbolia

Televiziunea Jimbolia a fost deschisă la finalul anului 2011 printr-un proiect transfrontalier cu finanțare europeană. Ea este, de fapt, un birou de informare al Primăriei. Cu toate acestea, Televiziunea Jimbolia, pe lângă menirea de propagator al informațiilor, este și o entitate interesată de activități culturale implicându-se, uneori, în coorganizarea acestora sau realizând pe cont propriu diferite filme documentare sau reportaje având caracter social, cultural, istoric.

V. Timp liber

Zona bălților

Se poate afirma, fără teama de a greși, că zona bălților din Jimbolia reprezintă o oază în peisajul anost al industrializării în exces a agriculturii. Ironia constă în faptul că zona bălților este, de fapt, un complex de lacuri antropice, de cariere de pământ apărute în urma exploatării argilei în vederea realizării materialelor ceramice. După Revoluția din 1989, fabrica de produse ceramice a sucombat, ceea ce a dus la recucerirea de către natură a spațiilor carierei. În acest moment zona este administrată de primărie. Ea servește ca spațiu de agrement, fiind permis pescuitul. În același timp, aceasta reprezintă un refugiu pentru fauna specifică Banatului și nu numai. Totodată, aici este un mediu propice pentru dezvoltarea florei.