CETĂŢENI DE ONOARE AI JIMBOLIEI
(declaraţi în baza Hotărârilor Consiliului local al oraşului Jimbolia)
Dr. DRĂGAN PETRE
(Hotărârea nr.19/25.04.1996)
S-a născut la data de 2 februarie 1932, în oraşul Jimbolia, absolvent al Facultăţii de Medicină Generală a Institutului de Medicină Timişoara, ca şef de promoţie, din 1987 a fost şeful disciplinei de urologie la Institutul de Medicină Timişoara şi şef de secţie şi din 1990 profesor prin concurs la disciplina de urologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara..
Pentru modernizarea activităţii în clinica de urologică a introdus 15 operaţii noi: adenomectomia retropubică, ureterosigmoidestomia, ureterocistoneostomia, diferite metode chirurgicale în tratamentul calculilor caroliformi, tratamentul chirurgical al leziunilor ureterale, fistule vezico-vaginale, transplantul renal cu rinichi de la donator viu şi de la cadavru, etc.
În anul 1980 a executat primul transplant cu rinichi de la donator viu la Timişoara şi în 25 mai 1981 – primul dublu transplant cu rinichi de cadavru la Timişoara (acesta fiind primul transplant cu rinichi de cadavru în ţară).
DIRK GAERTE
(Hotărârea nr.20/25.04.1996)
În perioada anilor 1991-1996 – Spitalul Orăşenesc Jimbolia a beneficiat în cadrul acţiunilor de ajutor umanitar de sprijinul material al Societăţii Germane de Cruce Roşie din Böblingen – Germania prin cele 10 transporturi cu o valoare totală de 350.000.000 lei vechi, acţiuni susţinute de către d-l Dirk Gaerte – Preşedintele Societăţii Germane de Cruce Roşie din Böblingen – Germania.
HEIDINGER HELMUTH
(Hotărârea nr.21/25.04.1996)
În perioada anilor 1991-1996 – Spitalul Orăşenesc Jimbolia a beneficiat în cadrul acţiunilor de ajutor umanitar de sprijinul material al Societăţii ..CARITAS” din Ganz-Seckau, prin numeroase transporturi de ajutor umanitar, asigurarea de personal calificat la întreţinerea aparaturii RÖENGEN, atât la radiologia spitalului cât şi la cabinetul TBC din policlinică, susţinătorul acestor acţiuni fiind d-l Helmuth Heidinger din Austria-Leibnitz.
DÖRING HELMUTH
(Hotărârea nr.179/25.11.1999)
Ca manager general al firmei Industrial Product Service Grafing din localitatea Grafing din judeţul Deggerndorf, a dirijat înspre judeţul Timiş 8 transporturi de calorifere noi. Datorită d-lui Döring Helmuth Jimbolia a beneficiat de un transport de calorifere noi în valoare de 100.000 DM. A mai donat o maşină de pompieri în stare de funcţionare, foarte necesară oraşului Jimbolia.
STOICA PETRE
(Hotărârea nr.21/17.02.2000)
A desfăşurat o activitate culturală deosebită, publicând o serie de volume de poezii pentru care a primit diferite distincţii literare.
În anul 1995 se stabileşte în oraşul Jimbolia, întemeind Fundaţia culturală româno-germană care-i poartă numele. Prin activitatea culturală pe care o desfăşoară în oraşul nostru ne-a făcut cunoscuţi în ţară şi străinătate.
ADALBERT COESTNER
(Hotărârea nr.138/07.05.2001
Este născut la data de 10.09.1920 în oraşul Jimbolia. În prezent are cetăţenia americană, este profesor-doctor universitar la departamentul de patologie al Colegiului de medicină veterinară al centrului universitar Michigan, S.U.A.
De-a lungul carierei profesionale a scris numeroase cărţi şi tratate privind medicina şi patologia veterinară, fiind recompensat cu numeroase distincţii naţionale şi internaţionale. În viitorul apropiat Facultatea de Medicină Veterinară din Timişoara urmează să-i confere titlul de „DOCTOR HONORIS CAUSA”.
HANS WIESENMAYER
(Hotărârea nr.23/17.02.2005)
S-a născut la data de 17 decembrie 1924 în Jimbolia. În 1954 a absolvit Facultatea de medicină şi a funcţionat ca medic la Clubul Dinamo şi la Federaţia Română de atletism, în anii următori se specializează în medicină sportivă şi gimnastică medicală. În prezent este pensionar şi domiciliază în Germania.
D-l Hans Wiesemayer este, până în prezent, cel mai renumit sportiv care s-a născut în Jimbolia, având următoarele rezultate :
- în anul 1942 – câştigă campionatul naţional de decatlon;
- în anul 1943, în cadrul Campionatului Naţional de atletism ocupă locul I, la săritura în lungime;
- în anul 1947 – fiind student laFacultatea de medicină din Timişoara, împreună cu alţi colegi pune bazele echipei de handbal Politehnica, practică atletism în cadrul clubului „Electrica”;
- în anul 1949 ajunge la clubul „Dinamo” Bucureşti şi între anii 1949-1958 cucereşte, la diferite probe atletice, cca 40 de titluri naţionale la 100 m, 200 m, 400 m lungime, triplusalt, decatlon, 4 x 100 m, 4 x 400 m. A realizat recorduri naţionale la lungime şi 400 m plat. A cucerit victorii la Campionatele Internaţionale ale României la întrecerile bilaterale cu Bulgaria, Belgia, Elveţia, URSS (la lungime), Franţa, Norvegia, RDG (la 100 m, 200 m, 400 m şi la ştafeta de 4 x 400 m – în 1957 este ultimul concurs internaţional la care a participat).
În anul 1958 este suspendat din activitatea sportivă şi exclus de la Clubul „Dinamo”, datorită aşa zisei „origini nesănătoase” şi activează ca medic sportiv la Spitalul Griviţa – Bucureşti. În anul 1961 i se ridică suspendarea şi cucereşte ultimul titlu de campion naţional la 400 m plat sub culorile Clubului „Progresul” Bucureşti.
În anul 1969 face parte dintr-o delegaţie sportivă care vizitează R.F.G şi nu se mai întoarce în ţară.
În toată această perioadă de după 1969 şi până în prezent, d-l Hans Wiesemayer a păstrat legătura cu consătenii, colegii de şcoală, coechipierii din echipa de atletism a clubului sau a naţionalei.
ELISABETA ANTON
(Hotărârea nr.130/20.11.2008)
S-a născut în 27 mai 1949, în Jimbolia.
Şcoala generală şi liceul le-a absolvit în oraşul Jimbolia, este absolventă a Facultăţii de Filologie Timişoara, secția Germană-Română. A activat ca profesor de limba germană și română la Liceul Agricol și la Liceul de Chimie din Jimbolia. În 1980 a plecat din ţară.
După 1990 a fost de mai multe ori în oraşul Jimbolia cu diferite ajutoare şi este fondatoarea Centrului de zi pentru persoane cu dizabilităţi „Nu mă uita” Jimbolia.
JOSEF KOCH
(Hotărârea nr.134/25.11.2008)
S-a născut în 5 octombrie 1937 la Jimbolia. A absolvit şcoala primară şi gimnaziul în Jimbolia. În anul 1956 a absolvit Liceul Pedagogic German Timişoara, este absolvent al facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport Timişoara.
A fost profesor de educaţie fizică la Şcoala generală din Jimbolia, a activat în echipa de handbal a oraşului şi în cadrul echipei de teatru în limba germană de pe lângă Casa de cultură Jimbolia – până în anul 1983 când a plecat în Germania.
O perioadă mare de timp a fost membru în conducerea superioară a Asociaţiei şvabilor bănăţeni din Germania şi vicepreşedinte al Asociaţiei şvabilor bănăţeni din regiunea Speichingen-Rottweil-Tuttlingen. În prezent este preşedinte H.O.G. Hatzfeld, este membru activ al colectivului redacţional al ziarului „HEIMATBLATT HATZFELD” editat de H.O.G. Hatzfeld.
D-l Josef Koch, datorită vastei pregătiri profesionale, ne reprezintă ţara şi implicit oraşul nostru cu mare cinste peste hotare.
HANS WERNER KRUTSCH
(Hotărârea nr.135/25.11.2008)
S-a născut la data de 6 septembrie 1949 în Jimbolia, în perioada 1956-1967 urmează cursurile şcolii primare, şcoala medie şi liceul din Jimbolia, 1967-1973 – Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara, 1976-1980 – Facultatea de Zootehnie la Bucureşti şi Timişoara. În mai 1980 a plecat în Germania.
D-l Hans Werner Krutsch din anul 1980 este membru al Asociaţiei şvabilor bănăţeni, având diferite funcţii de conducere la nivel de judeţ şi la nivel de ţară – Bavaria – fiind şi vicepreşedinte pe ţară o perioadă îndelungată, în prezent fiind membru în consiliul de administraţie al acestei asociaţii.
În perioada cât a fost vicepreşedinte al Asociaţiei şvabilor din Banat, împreună cu preşedintele asociaţiei, Peter Krier a demarat proiectul de construire a „Casei memoriale Ştefan Jäger”din Jimbolia.
În anul 1988 se înfiinţează Societatea de cultură Hatzfeld, prima societate sau asociaţie jimboliană înregistrată notarial în Germania.
Sub îndrumarea membrilor consiliului de conducere al acestei societăţi a fost scoasă monografia „Hatzfeld in vort und Bild”, iar în anul 1993 scoate cartea lui Peter Jung „Das Buch der Spruche”, sprijină cunoaşterea culturii bănăţene peste graniţe.
Societatea a organizat mai multe activităţi culturale specifice Jimboliei – Kirchweih, baluri, expoziţii, turneu de fotbal, turneu de handbal, degustarea vinului, etc.
D-l Hans Werner Krutsch, datorită vastei pregătiri profesionale, ne reprezintă ţara şi implicit oraşul nostru cu mare cinste peste hotare.
CIOBANU DRAGOMIR
(Hotărârea 192/26.11.2009)
S-a născut în data de 28 august 1930 în localitatea Fundu-Herţei, judeţul Botoşani. Şcoala primară a început-o în localitatea Cristineşti, judeţul Botoşani, a continuat-o în localitatea Poiana şi a absolvit-o în localitatea Herţa, în anul 1942 susţine examen de admitere şi devine elev al Liceului teoretic „Anastasie Başotă” din comuna Pomârla, judeţul Dorohoi.
La 15 martie 1951 a fost numit învăţător-suplinitor la şcoala elementară nr. 2 din comuna Ibăneşti, raionul Dorohoi (în prezent judeţul Botoşani). În octombrie 1952 se transferă la Şcoala elementară nr. l din aceeaşi comună unde a suplinit şi orele de educaţie fizică. Din septembrie 1953 a fost numit instructor superior de pionieri la Şcoala elementară de 7 ani „Vatra” din comuna Pomârla. În anul 1955 s-a căsătorit cu Emilia Iacoblev, de profesie învăţătoare şi a cerut să fie repartizat să muncească în Banat.
Din anul 1955 până la 1 mai 1957 a lucrat ca şef de secţie copii şi pionieri la Raionul UTM Oraviţa, când la cerere a fost transferat la comitetul raional Jimbolia. Din 1961 până în toamna anului 1968 a deţinut funcţia de director al Căminului cultural Jimbolia. După reorganizarea administrativă, directorul casei de cultură trebuia să îndeplinească şi funcţia de secretar adjunct al comitetului orăşenesc de partid şi pe acest post a fost instalat un activist de partid. Prin concurs a ocupat postul de director al bibliotecii orăşeneşti din Jimbolia. În aceeaşi perioadă a terminat studiile liceale şi universitare şi a absolvit Facultatea de filologie a Universităţii din Timişoara, devenind profesor de limbă şi literatură română şi franceză.
În anul 1978, după ce funcţia de director al casei de cultură s-a separat de cea de secretar adjunct, a revenit la casa de cultură unde a lucrat până în anul 1990, când s-a pensionat.
Din anul 1995, după apariţia săptămânalului „Observator de Jimbolia” a început colaborarea în paginile acestuia. Aici a debutat cu proză umoristică şi poezie. La 1 ianuarie 1998 a devenit redactor-şef al acestei publicaţii, unde a lucrat aproximativ 2 ani. În această perioadă a debutat cu un volum de proză umoristică inspirat de perioada de tranziţie, publicat de Editura Kabor din Jimbolia.
Până în anul 2009 i-au apărut 8 cărţi, din care 6 beletristice şi 2 de istorie locală – Monografia bibliotecii orăşeneşti „Mihai Eminescu” din Jimbolia – apărută în anul 2002 şi Valori şi tradiţii – Momente din universul spiritual al Jimboliei, apărută în anul 2004 – sunt cele 2 cărţi prin care a încercat să restituie posterităţii aspecte ale activităţii culturale din perioada postbelică până în anul 2000.
După 2002 a încercat editarea unui nou săptămânal – Gazeta de Jimbolia. În perioada 2004-2005 a făcut parte din colectivul de redacţie al acesteia, a îndeplinit şi funcţia de redactor-şef, însă negăsind sprijin şi înţelegere suficientă, a încetat colaborarea.
În prezent s-a orientat şi spre proză memorialistică, are mai multe cărţi |la care lucrează în paralel: un volum despre personalităţi jimboliene pe care le-a cunoscut, amintiri din viaţa de undiţar hoinar, o carte cu cuvinte încrucişate şi alta de poezii scrise de la tinereţe până la bătrâneţe.
Având în vederea vasta activitate desfăşurată în oraşul Jimbolia, considerăm că este de datoria noastră să îi arătăm recunoştinţă prin acordarea titlului de „Cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia.”
PIA CLAUDIA BRÂNZEU
(Hotărârea 193/26.11.2009)
S-a născut la data de 9 noiembrie 1948. După absolvirea studiilor, în perioada 1965-1971, a fost profesor la secţia de engleză-română a Facultăţii de filologie din cadrul Universităţii din Timişoara.
Activităţi desfăşurate :
- 1971-1990 – asistentă la Universitatea de Vest din Timişoara, Catedra de Limbi Germanice;
- 1990-1991 – lector la Universitatea de Vest din Timişoara, Catedrade Limba engleză;
- 1991-1997 – conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara,Catedra de Limba engleză;
- 1997 – 2009 – profesor la Universitatea de Vest.
- din anul 1987 este redactor al revistei „Caiet de Semiotică”;
- membră în comitetul de redacţie al revistelor „Americana” (Szeged –Ungaria) şi „Cultural Perspectives. Journal for Literary and British Cultural Studies in Romania” (ISSN 1224.239X);
- membră a societăţilor ESSE (European Society for the Study of English), ISA (International Shakespeare Association), IAAS/AIS (International Association of Semiotics), SSF (Societatea de Ştiinţe Filologice), SRSAA (Societatea Română de Studii Anglistice şi Americanistice), SRSSO (Societatea Română de Studii asupra Secolului al XVIII-lea), SRLC (Societatea Română de Literatură Comparată);
– 1994 – 2002 preşedintă a SRSAA (Societatea Română de Studii Anglistice şi Americanistice);
– membră a Uniunii Scriitorilor din România;
– membră a APC (Academic Programme Committee) pentru organizarea Conferinţei ESSE (European Society for the Study of English), Zaragoza 2004;
– membră a juriului pentru premiul ESSE (European Society for the Study of English), Londra 2006 şi Aarhus 2008;
– membră a comitetului de audit pentru ESSE (European Society for ie Study of English) 2003.
A participat la activităţile unor asociaţii şi fundaţii (membră fondatoare a Fundaţiei de artă „First”, membră a Asociaţiei „România-Israel”, membră în comitetul director al Fundaţiei „Petre Stoica” Jimbolia, membră de onoare a Fundaţiei „Triade”).
D-na Pia Claudia Brînzeu a donat materiale, instrumentar medical şi alte bunuri ce au aparţinut Dr. Carol Diel şi astfel s-a înfiinţat Casa memorială „Dr. C. Diel” Jimbolia.
Pentru sprijinul acordat oraşului Jimbolia în anul 2002 a primit Medalia „PRO JIMBOLIA”.
Având în vederea vasta activitate culturală desfăşurată şi pentru sprijinul acordat oraşului Jimbolia, considerăm că este de datoria noastră să îi arătăm recunoştinţă prin acordarea titlului de „Cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia”.
MARIA SCHULZ
(Hotărârea 167/21.11.2013)
S-a născut la data de 12 iulie 1947 la Corbeni, judeţul Argeş.
După absolvirea studiilor, în perioada 1980-1989, a fost director adjunct cu muncă educativă la Liceul Corbeni Argeş. În perioada 1996-2005 a fost profesor la Şcoala cu clasele nr. I-VIII nr. 1 Jimbolia. Din martie 2004 este custode al Muzeului Ştefan Jäger din Jimbolia.
Activitate artistică:
- a organizat numeroase concursuri şi expoziţii cu elevii;
- a participat cu lucrări ale elevilor la concursuri naţionale şi internaţionale unde a obţinut numeroase premii (Reşiţa, Cehia, Japonia);
- a încheiat parteneriate pe teme artistice cu grădiniţele şi şcolile din Jimbolia;
- a organizat numeroase expoziţii de pictură cu originale Jäger sau cu reproduceri foto după tablourile lui;
- a organizat marea expoziţie cu reproduceri Jäger la Centrul Cultural German din Bucureşti;
- a participat la expuneri la Centrul de pregătire din Arad a unor studenţi din Reşiţa, Arad, Timişoara şi
Galaţi
Activitate publicistică:
- articole în Observatorul de Jimbolia, Suflet Nou;
- articole în Heimatblatt Hatzfeld.
- studiul „Clădiri Jugendstil în Jimbolia”şi „Porţi Jugendstil în Jimbolia”împreună cu profesorul Strunk
Detlef;
- lucrarea-studiu „Ritmul în artele plastice”;
- 1999 „Monografie Ştefan Jäger”(prima lucrare in limba română despre Jäger, împreună cu Hans Schulz);
- 2001 – „Ştefan Jäger – Tablouri cu subiect religios”(cu Hans Schulz);
- 2002 „Scrieri despre Jäger” 1 (împreună cu Peter Pink şi Hans Schulz);
- 2005 „Scrieri despre Jäger”2 (împreună cu Emanuela Macovei şi Sorin Fortiu);
- 2007-2008 – albume cu reproduceri Ştefan Jäger;
- 2009 – editare cărţi poştale cu reproduceri Jäger;
- 2010 – editarea unui pliant despre muzeu şi a volumelor „Cronica de la Berindeşti”de Ion Arsenescu, la
care a scris Introducere – vol. 1;
- 2012 – „Moşteniri”, împreună cu Josef şi Renate Koch;
- 2013 – „Muzeul Jäger din Jimbolia – Repere identitare”;
- în pregătire „Arc peste timp – Arta plastică jimboliană în perioada 1900-2013”.
Având în vedere vasta activitate pedagogică şi culturală desfăşurată şi pentru sprijinul acordat oraşului Jimbolia, considerăm că este de datoria noastră să îi arătăm recunoştinţă prin acordarea titlului „Cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia”.
WALTER KINDL
(Hotărârea 211/28.11.2014)
D-l Walter Kindl s-a născut la data de 24 noiembrie 1943 la Lovrin, judeţul Timiş.
După absolvirea studiilor Conservatorului Gh. Dima din Cluj, în anul 1966 a fost repartizat la Şcoala Generală din Jimbolia, ca profesor de muzică.
Activitate artistică:
– a înfiinţat Cercul de muzică, în cadrul căruia a dirijat o formaţie de muzică cu care a susţinut numeroase spectacole cu compoziţii ale unor mari muzicieni;
– din anul 1988 este capelmaestru (dirijor) şi organist la Domul romano-catolic din Timişoara. Este, de asemenea, directorul Oficiului Diecezan de Muzică Sacră.
– din 1993 este cadru didactic (astăzi profesor universitar) la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.
– este membru fondator al Societăţii Bach – România.
– este autorul unor numeroase armonizări de cântece populare şi religioase.
– a realizat aranjamente şi orchestraţii ale unor partituri de G. B. Pergolesi (Stabat Mater), Ch. Gounod (Misa nr.7 în Do major), Em. d’Astroga (Stabat Mater).
– a efectuat sau a colaborat la reabilitarea unor orgi istorice din Banat şi la renovarea orgii castelului Peleş din Sinaia.
Activitate editorială: Dicţionar de orgă (coautor), Editura CEOS, Belgia; Orgel (coautor), Editura Bärenreiter, Germania, 2001; Orga în Banat – Repere istorice, Editura Pardon, Timişoara 2007; Vade mecum, musica! O istorie ilustrată a muzicii universale Vol. I, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2007. Lucrări didactice tipărite la Editura Universităţii de Vest Timişoara: Culegere de Arii şi duete preclasice (1996), Aspecte de scriere polifonică (1997), Orga – consideraţii tehnice de construcţie (1999), Muzica secolului XX (2000), Istoria muzicii universale – curs recapitulativ (2002).
A publicat articole, studii şi comunicări ştiinţifice în ziare, reviste şi enciclopedii din ţară şi de peste hotare. A participat activ la o seamă de congrese şi simpozioane de muzicologie.
Având în vedere vasta activitate culturală desfăşurată şi pentru sprijinul acordat oraşului Jimbolia, considerăm că este de datoria noastră să îi arătăm recunoştiinţă prin acordarea titlulu „Cetăţean de onoare al Oraşului Jimbolia”.
MARCEL TOLCEA
(Hotărârea 219/19.11.2015)
D-l MARCEL TOLCEA s-a născut la data de 28 mai 1956 la Sînnicolau Mare, județul Timiș.
Și-a terminat studiile gimnaziale și prima clasă de liceu la Sînnicolau Mare, iar începând cu anul 1973 urmează cursurile Liceului teoretic din Jimbolia.
Este absolvent al Facultății de Filologie, cu specializare principală în comunicare. De asemenea a obținut titulatura de Doctor în ştiinţe filologice.
Domnul Tolcea a îndeplinit o serie de funcții, precum:
- 1979-1982, profesor la Școala generală Gătaia, jud. Timiș;
- 1983-1986, corector la ziarul ”Drapelul Roșu”;
- 1986-1990, redactor la editura Facla;
- 1990-prezent, redactor la revista ”Orizont”;
- 1990-1991, inspector-șef al Inspectoratului județean de cultură Timiș;
- 1992- prezent, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității Timișoara, catedra de Jurnalistică;
- 1993-1999, lector și prodecan la Universitatea Banatului, Facultatea de Jurnalistică;
- 1999-2006, cadru didactic asociat la Facultatea de Limbi Moderne și Aplicate a Universității Tibiscus;
- 2000- conferențiar la Universitatea de Vest și Universitatea Tibiscus Timișoara;
- 2001-2004, redactor-șef Ed. Mirton;
- 2004- profesor universitar;
- 2000-2006, șef de catedră la Secția Jurnalistică- o limbă străină a Facultății de Litere a Universității de Vest;
- 2005- consilier al Președintelui CJT;
- 2006-2013, director al Muzeului de Artă Timișoara;
- 2013-prezent – PR la SCM Neuromed.
A publicat o serie de cărți, studii și articole științifice:
Presa și toleranța, în colaborare cu Călin Rus, volum apărut egida Consiliul Europei și al SFOS, în ediție română și franceză; Oravitzan, Ed. Brumar, 1999, în colaborare cu Paul Barbăneagră; Interviul în presa scrisă. Curs universitar, Ed. Augusta, 1999; Eliade, ezotericul, Ed. Mirton, 2002; Ezoterism și comunicare simbolică, Ed. Universității de Vest, 2004, Studii în volume: – Mircea Eliade și poetica alchimică, în volumul omagial Eugen Todoran, in memoriam, Ed.Marineasa, 1999; Funcțiile insolitării în interviu și Manipulare mediatică și imaginea minorităților, în Analele Universității Banatul- Seria Jurnalistică, 1999; Memra-o revistă ezoterică necunoscută și pierdută, Analele Universității Tibiscus, Seria Jurnalistică, vol.8, 2000; Rolul presei în armonizarea relaţiilor interetnice, în volumul Minorităţi în mass media. Manual de instruire şi de resurse pentru jurnalişti, editat de Centrul pentru Jurnalism Independent, New York University şi de International Center of Journalism, 1999; Literatură şi ezoterism, în Studii de literatură română şi comparată, vol. XVI-XVII, Editura Universităţii De Vest, 2001; Comunicarea simbolică şi imaginarul, Analele Universităţii Tibiscus, seria Jurnalistică, 2003; Interviul de presă scrisă, capitol revăzut și adăugit, în Manualul de jurnalism (coord. Mihai Coman), Polirom, 2009; Redactarea textului jurnalistic, capitol revăzut și adăugit, în Manualul de jurnalism (coord. Mihai Coman), Polirom, 2009; Pilger, vagant, extra-vagant, în volumul Das Metadekorativum, 7, Band III, Klartext Verlag, Essen, 2012.
A publicat articole, studii și comunicări științifice în ziare, reviste, studii introductive sau postfețe, traduceri, lucrări ștințifice, comunicate la congrese și alte reuniuni științifice de prestigiu, prefețe la cărți de beletristică și texte însoțitoare la cataloage de artă.
Domnul Marcel Tolcea este editor de cărți, referent științific, membru în comitete de redacții, jurii, comisii sau asociații culturale, cu o vastă activitate publicistică, vernisaje și prezentări ale unor artiști români, membru în comisii de doctorat sau comisii de promovare didactică.
Având în vedere vasta activitate culturală desfășurată și pentru sprijinul acordat orașului Jimbolia, considerăm că este de datoria noastră să îi arătăm recunoștință prin acordarea titlului de „Cetățean de onoare al Orașului Jimbolia”.
IOAN BUDULAN
(Hotărârea 223/26.11.2015)
D-l IOAN BUDULAN s-a născut la data de 09 mai 1950 în satul Tapia, în apropiere de municipiul Lugoj, județul Timiș.
Urmează cursurile Școlii Generale din Lugoj, iar liceul îl urmează la Făget.
Este absolvent al Facultății de Teologie în 1976, pe care o urmează la Sibiu.
Se căsătorește în anul 1976, și are 2 copii: pe Maria-Crina și pe Ioan –Emanuel.
La data de 01 octombrie 1976 este numit preot în parohia Jimbolia, prin Decizia nr. 5021 din 16.09.1976, emisă de Arhiepiscopia Timișoara.
Obține rangul de ICONOM , rang care îi este acordat în data de 25 decembrie 1988, precum și rangul de ICONOM STAVROFOR la data de 28 decembrie 2007, rang care îi este acordat de către IPS. Mitropolitul Nicolae Corneanu.
În perioada 1992-1996, a fost ales consilier local, ocazie cu care și-a adus contribuția la bunul mers al urbei.
În toți anii de slujire preoțească a obținut doar 10, în aprecierile administartive anuale. Pe perioada cât a slujit în Parohia Jimbolia, Preotul Budulan a fost alături de enoriașii săi, atât în momentele de bucurie, cât și la cele de tristețe.
Începând cu data de 1 decembrie 2015, dl. Ioan Budulan își va înceta activitatea ca preot paroh.
De- a lungul timpului dl. Budulan s-a implicat în lucrările de renovare , efectuate atât în interiorul lăcașului de cult, cât și în afara acestuia.
Preotul Budulan a fost un adevărat păstor de suflete, s-a implicat atât în activitatea Bisericii otrodoxe jimboliene, precum și în viața social-culturală a orașului, motiv pentru care este de datoria aleșilor locali să îi arate recunoștință prin acordarea titlului de „Cetățean de onoare al Orașului Jimbolia”.
D-l Mărgineanu Iosif
(Hotărârea Consiliului Local Jimbolia nr. 202 din 28.11.2016)
Veteran de război
D-l Ştefan Costache
Hotărârea Consiliului Local Jimbolia nr. 203 din 28.11.2016
Veteran de război
D-l Moga Augustin
Hotărârea Consiliului Local Jimbolia nr. 204 din 28.11.2016
Veteran de război
D-l Franz Quint
Hotărârea Consiliului Local al Orașului Jimbolia nr. 121 din 08.07.2024
În 25 ianuarie 2024 Franz Quint a fost decorat de domnul Klaus Iohannis, Președintele României, cu Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Cavaler. Evenimentul a încununat munca depusă până acum în slujba științei, a relațiilor bilaterale româno-germane și nu în ultimul rând, a întrămării identității bănățene.
Franz Quint s-a născut în 1965, în Jimbolia. Mama sa, Elisabeth, a fost profesoară de matematică la școala generală, iar tatăl, care poartă același prenume cu fiul, a fost tehnician constructor la Cooperativa Meșteșugărească „Viitorul“.
Pentru că a copilărit pe Calea Timișorii, clasele primare le-a frecventat la școala de pe strada Liviu Rebreanu.
Gimnaziul l-a absolvit tot la Jimbolia, având șansa de a fi educat de profesori remarcabili, precum diriginții Nikolaus Horn și Erwin Strebl, profesoara de matematică și fizică Inge Pink, profesorul de limba rusă Nikolaus Matrisotto, profesorul de geografie și istorie Thomas Breier sau profesorul de educație fizică și sport Josef Koch.
A studiat la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, de care avea să rămână apropiat chiar și după promovarea, în 1983, a examenului de bacalaureat.
Studiile universitare au fost începute la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Universității „Politehnica“ din Timișoara, dar finalizate la Universitatea din Karlsruhe, Germania. Urmează cursurile instituției germane, deoarece a emigrat însoțit de întreaga familie în anul 1986. Dobândește diploma de licență în anul 1990 în domeniul ingineriei electrice, iar în 1997, la aceeași universitate, titlul de doctor inginer, obținând calificativul Summa cum laude.
Este căsătorit cu o fostă colegă de liceu din Timișoara, are trei copii și locuiește cu familia la Rastatt lângă Karlsruhe.
Între 1990 și 1993 a fost cercetător la Institutul pentru Informație și Procesarea Datelor „Fraunhofer” din Karlsruhe.
În perioada 1997-2002 a fost inginer de dezvoltare pe teme de comunicații digitale și procesarea semnalului radar la DaimlerChrysler Aerospace din Ulm, companie care astăzi poartă denumirea Airbus.
Începând cu 1999 a coordonat activitatea departamentului Algoritmi de procesare a semnalului digital.
În anul 2002 este convocat ca profesor de telecomunicații la Universitatea de Științe Aplicate din Karlsruhe
În 2015 a pus bazele unui program dublu de licență în domeniul informaticii de gestiune, desfășurat la Universitatea de Științe Aplicate din Karlsruhe și la Universitatea de Vest din Timișoara.
Din 2021 este președintele TriRhenaTech, o alianță a universităților de științe aplicate din Alsacia, Elveția de Nord-Vest, Baden și Palatinat. De asemenea, este purtătorul de cuvânt al departamentului științific al regiunii Rinului Superior.
Colaborarea cu Universitatea Politehnica Timișoara a început în 2008, printr-o vizită făcută de o delegație germană universității timișorene. Acțiunea a fost inițiată de profesorul Quint.
În anul 2012, Franz Quint a reușit să obțină o finanțare de 140000 de euro pentru proiectul ProKaTim (Procesarea semnalului Karlsruhe-Timișoara). Scopul inițiativei este de a ajuta studenții celor două universități, care învață despre procesarea semnalului, să dobândească experiență internațională și să acumuleze noțiuni calitative. Plusvaloarea adusă învățământului universitar din Banat a fost apreciată de Universitatea Politehnica din Timișoara, aceasta numindu-l în 2015 profesor onorific. Patru ani mai târziu, aceleași argumente au stat la baza primirii Premiului „Europa”, decernat de Regiunea Tehnologică Karlsruhe.
Franz Quint a rămas în strânse legături și cu Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, de bunăstarea căruia s-a îngrijit prin diferite donații consistente de cărți, mobilier și alte obiecte necesare învățării.
În 2008 a înființat Asociația „Prietenii Liceului Lenau” și a devenit președintele acesteia, funcție pe care o păstrează și în prezent. Prin intermediul acesteia a procurat pentru liceul timișorean peste 15 tone de cărți, calculatoare, echipamente pentru laborator, table pentru sălile de clasă etc.
Începând cu anul 2023, asociația oferă bursa „Erich Pfaff”, în valoare de 500 de euro, lunar. Aceasta este dedicată absolvenților liceului, care își încep studiile universitare.
Pentru a-și manifesta prețuirea pentru binefacerile aduse de Franz Quint culturii bănățene, Forumul Democrat al Germanilor din Banat i-a înmânat insigna și placheta de aur, cea mai înaltă distincție de apreciere a entității.
Deși are o carieră strălucită la nivel internațional, afecțiunea sa pentru Jimbolia nu s-a șters, ci poate fi identificată în revista anuală Heimatblatt Hatzfeld, al cărei redactor a fost timp de peste două decenii. A început în 1998 și a continuat această misiune până în 2019. Întreruperea a luat sfârșit anul acesta, fiindcă Franz Quint a reîmbrățișat rolul de element activ în păstrarea și perpetuarea culturii locale. Ediția din 2024 este dedicată împlinirii a 100 de ani de administrație românească în Jimbolia. Contribuția sa la această prestigioasă revistă reprezintă într-un fel și o materializare a activităților întreprinse spre binele jimbolienilor.
Franz Quint este membru al mai multor organizații culturale sau științifice, eforturile sale fiind apreciate la nivel european. Sunt rare personalitățile care acordă atenție științei matematice, literaturii istorice și ajutorării semenilor. Ba mai mult, împletirea armonioasă a misiunii de talie internațională cu microcosmosul regiunii și al localității natale reprezintă dovada clară că Franz Quint își merită locul în rândul cetățenilor de cinste ai orașului Jimbolia de ieri, de azi și de mâine.
