Orasul Jimbolia se află situat în partea de vest a României, la 572 km distanţă faţă de Bucureşti pe calea ferată şi 600 km pe şosea, fiind străbătut de meridianul de 20˚38’ longitudine estică şi de paralela de 45˚46’ latitudine nordică. În cadrul judeţului Timiş se află în extremitatea vestică a acestuia, la 39 km distanţă (pe calea ferată) de reşedinţa acestuia, municipiul Timişoara.


Ca pozitie geografica, oraşul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timişului şi Câmpia Mureşului. Un aliniament de sate marchează limita dintre cele două unităţi de relief: Checea-Cărpiniş-Satchinez. Altitudinea medie a oraşului este de 82 de metri. Se află la intersecţia unor importante căi de comunicaţie ce fac legătura dintre România şi spaţiul ex-iugoslav, fiind un important punct de frontieră feroviar şi rutier la graniţa dintre România şi Serbia.

 


În sistemul urban românesc, Jimbolia face parte din categoria
oraşelor mici, sub 20.000 de locuitori, la nivel naţional ocupând locul 175 din cele 261 de oraşe ale ţării. În cadrul judeţului Timiş, oraşul Jimbolia ocupa, în anul 2002, locul IV ca număr de locuitori (11.113 locuitori în 2002) după oraşele Timişoara, Lugoj şi Sânnicolau Mare, deţinând 1,5% din populaţia totală a judeţului şi 2,5% din populaţia urbană a acestuia.

 


Substratul geologic este puternic fragmentat şi se caracterizează printr-o mare mobilitate tectonică. Din punct de vedere al reliefului se încadrează Câmpiei Jimboliei, subdiviziune a Câmpiei Mureşului ce alcătuieşte partea nordică a Câmpiei Banatului.

 


Clima oraşului se caracterizează prin valori termice anuale de 10,7ºC şi precipitaţii medii de 570 mm/an. Din punct de vedere al hidrografiei se remarcă apele de adâncime cu caracter ascensional şi geotermal.

Vegetatia este alcătuită din pajişti stepice înlocuite în mare parte cu culturi agricole. Solurile sunt foarte fertile şi fac parte din categoria cernoziomurilor.

 

 


Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1332 . Până la colonizările din 1766 s-a numit Chumbul, Chombol, Csomboly, Zsomboly. Odată cu colonizările germane, localitatea se va numi Hatzfeld, iar din 1924, Jimbolia. În 1857, Jimbolia este legată de Timişoara prin una din primele căi ferate de pe teritoriul României. Prima unitate industrială este înfiinţată în anul 1864 – Fabrica de ţiglă „Bohn & Co“ (viitoarea „Ceramica“). A doua jumătate a secolului al XVIII-lea se remarcă printr-o impetuoasă dezvoltare edilitară şi urbanistică.

 


Zestrea arhitectonica a orasului se îmbogateste cu edificii de un rafinament aparte precum: castelul „Csito” (1863), Palatul administrativ (1878), Statuia Sf. Florian (1866) s.a.  devine un important centru industrial şi, ca mărime demografică, al treilea oraş din judeţul Timiş (15.259 locuitoriîn 1981).

În ultimii ani, după Revoluţia din Decembrie 1989, oraşul a parcurs ample transformări de ordin economic, politic şi social. Prezentul oraşului este marcat de perspective pozitive în privinţa investiţiilor străine, dotărilor edilitare şi a dezvoltării oraşului în general.


Din punct de vedere economic, sectorul primar, agricultura, ocupă o pondere însemnată. Fondul funciar cuprinde 9735 ha teren agricol din care 97% teren arabil şi 3% păşuni şi fâneţe.

Profilul industrial al oraşului rămâne dominat de industria uşoară (încălţăminte, confecţii, textile) după care urmează industria electrotehnică şi electronică, industria mecanică, industria maselor plastice.

În industria oraşului lucrează 58% din populaţia activă. Cele mai mari firme industriale ale oraşului sunt:
– Vogt România – componente electronice,
– Ciocanul Prodimpex – încălţăminte,
– CRH – subansamble auto, Halm – pompe hidraulice,
– Ani Fashion – confecţii, îmbrăcăminte.
– Faulhaber – micromotoare,
– Kabelsysteme Hatzfeld – cabluri audio-video.

Sectorul terţiar, care cuprinde toată gama serviciilor, are o pondere de 38%.

În domeniul transporturilor feroviare, Jimbolia dispune de acces la căile ferate secundare: Timişoara – Jimbolia – Kikinda (spre Serbia) şi Jimbolia – Lovrin. În domeniul transportului rutier, Jimbolia are acces la drumurile naţionale 59A, Timişoara – Jimbolia – Srbska Crnja (Serbia) şi 59C, Jimbolia – Sânnicolau Mare. Legătura cu localitatea Lovrin se face pe drumul judeţean DJ 594.

 


Scoala. În oraş se găsesc cinci grădiniţe pentru copiii preşcolari, o Şcoală cu clasele I-VIII unde învaţă peste 1000 de elevi, un Grup şcolar pentru 1200 de elevi.

Liceul dispune de dotări de excepţie prin sprijin guvernamental şi din partea Landului german Renania de Nord-Westfalia, având şi clase de şcoală profesională, cu cabinete de calculatoare, electrotehnică, electronică, mecanică, sudură, hidraulicăpneumatică şi reparaţii maşini agricole.

 


Social. În anul 2004 Primăria Jimbolia în parteneriat cu Asociaţia microregională Banat-Ripensis de dezvoltare a localităţilor a elaborat şi publicat Strategia de dezvoltare sustenabilă a oraşului Jimbolia Primăria şi alte asociaţii din oraş au deschis cinci centre sociale care primesc o largă categorie de persoane cu dificultăţi, de la copii şi tineri cu handicap, la copii provenind din familii sărace sau în care au fost abuzaţi, până la persoane vârstnice.

Serviciile medicale către populaţie sunt asigurate de către cinci cabinete medicale private, patru cabinete stomatologice private şi un spital orăşenesc cu o capacitate de 125 de paturi.


Cultura. În ultimii ani, oraşul cunoaşte o veritabilă renaştere culturală, beneficiind de instituţii de cultură foarte active: Casa de Cultură, şase muzee, o cafenea literară, o bibliotecă orăşenească.

Cea mai prestigioasă dintre ele este Fundaţia culturală româno-germană Petre Stoica condusă de unul dintre cei mai mari poeţi români contemporani, cu numeroase premii naţionale şi internaţionale. Având ca scop principal reconstituirea vieţii culturale şi spirituale româneşti şi germane de pe teritoriul Banatului, Fundaţia are în inventarul ei o bibliotecă de 16.000 de volume în limbile română şi germană, unele cu o mare valoare bibliofilă, o colecţie de numismatică, de filatelie, de cartofilie şi exlibrisuri, importante manuscrise de la scriitori români şi germani, tablouri, gravuri şi obiecte casnice muzeale.

O mândrie a fundaţiei o constituie fondul substanţial de documente despre oamenii şi viaţa Jimboliei pânăîn anul 1944 (acte oficiale, fotografii vechi, scrisori, afişe, reclame şi ziare vechi).


Evenimente. O serie de evenimente organizate de Primărie în ultimii ani au devenit deja tradiţie:
– Raliul Jimboliei,
– Festivalul euroregional de muzică blues Jimbo-blues,
– Zilele jimboliene – sărbătoarea oraşului, –
– Sărbătoarea de Ignat – concurs gastronomic de preparare a porcului,
– Festivalul obiceiurilor şi datinilor de Crăciun – O, brad frumos.

Infrastructura sportivă e compusă dintr-un stadion de 1000 de
locuri, o sală de sport şcolar, ştrand cu bazine termale şi facilităţi pentru sport, iar o nouă sală de sport orăşenească se află în construcţie.


Restaurante, Hotel. În oraş funcţionează patru restaurante şi mai multe baruri, precum şi două hoteluri de trei stele.

Cooperari. Oraşul este angajat în mai multe acorduri de cooperare cu colectivităţi din străinătate: Kikinda şi Novi Kneževac din Serbia, Pusztamérges din Ungaria şi Gundelfingen din Germania, fiind în cautarea şi a altor parteneri.

Muzeul Presei

G.A.L Banat West

Publicații

Meteo

Vremea in Jimbolia