În decursul istoriei sale Jimbolia a constituit un important centru de cultura în aceasta parte de tara. Atmosfera culturala a asezarii îi va determina pe valorosi oameni de cultura sa-si stabilesca locul de creatie aici. Astfel pictorul Stefan Jäger, cel mai mare pictor svab, se muta în 1910 la Jimbolia si aici picteaza cea mai mare parte a tablourilor sale. Tot aici activeaza si muzicienii Emmerich Bartzer , Nikolaus Maser , Mathias Svoboda . Poetul Peter Jung activeaza o buna perioada de timp în Jimbolia fiind autorul a peste 10.000 de poezii si a sute de articole de publicistica. Tot aici activeaza in perioada 1948-1987 si preotul Mihail Avramescu – un important colaborator al lui Mircea Eliade.

Deosebit de prolifica a fost si presa jimboliana. În 1883 apare primul ziar “Hatzfelder Sonntags Zeitung” , iar patru ani mai târziu, publicatia saptamânala “Hatzfelder Zeitung” (dupa 1900 , “Zsombolyaer Zeitung” ) , la care a activat si poetul Peter Jung si care a avut o existenta de c â teva decenii bune (1887-1941). În perioada interbelica peisajul presei jimboliene se îmbogateste cu doua publicatii de anvergura. Astfel, în 1920 sub patronajul sectiei germane a Partidului Social-Democrat iugoslav apare “Vorwarts” (1920-1923), iar în 1924 “Hatzfelder Volksblatt” autointitulat „organ independent pentru politica, comert, reclama, agricultura si interese locale”. În total, pâna la jumatatea secolului trecut în Jimbolia au aparut 12 reviste. Multe din acestea, surse importante de documentare, se afla la Muzeul de Istorie din Budapesta si Biblioteca Academiei Române din Bucuresti.

Încercari de reabilitare a bogatei prese jimboliene de dinainte de 1944 au loc abia începând cu anul 1995, când apare primul numar al saptamânalului “Observator de Jimbolia” . Acesta va deveni ulterior “Noul Observator” , un s aptamânal regional editat la Timisoara si care-si va înceta aparitia în anul 2002. O încercare de a relua activitatea celor doua publicatii se va materializa în aparitia pentru scurt timp a publicatiei bilunare  (pâna în 2003).

Primele institutii culturale apar în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Astfel, în 1866 se deschide un cazinou cu o biblioteca ce în 1934 va ajunge la 10.000 de volume, iar în 1877 se înfiinteaza asociatia de lectura “Leseverein”, într-o cladire care mai târziu va deveni “Casa de Cultura”. Cea mai valoroasa biblioteca existenta în Jimbolia a apartinut contelui Csekonics care, din pacate, odata cu desfiintarea domeniilor, s-a pierdut. Prima biblioteca publica din Jimbolia a luat fiinta în anul 1948, devenind ulterior Biblioteca Oraseneasca “Mihai Eminescu”. În anii ’70 aici a functionat “Salonul literar-stiintific” la care au fost invitati scriitori si oameni de stiinta si în cadrul careia s-au tinut referate si prelegeri, s-au discutat noi aparitii editoriale etc.

În prezent, viata culturala a orasului Jimbolia este marcata de cîteva institutii majore: Casa de Cultura “VOX”, Cafeneaua literara “Apunake”, Fundatia româno-germana “Petre Stoica” si Biblioteca Oraseneasca “Mihai Eminescu”.

Casa de Cultura “VOX” functioneaza într-un sediu modern pe strada T. Vladimirescu. Dispune de o sala de spectacole cu peste 400 de locuri pe scena careia au loc periodic spectacole de teatru, muzica clasica, usoara si populara, diferite manifestari artistice, expozitii. Începând din 1997, Casa de Cultura organizeaza “Zilele jimboliene”, o manifestare artistica de amploare ce cuprinde: concerte folclorice, rock si pop; expozitii, lansari de carte, simpozioane pe diferite teme etc.

Cafeneaua literara “Apunake”
a fost amenajata în cladirea Casei de Cultura din initiativa poetului Petre Stoica, cu sprijinul Fundatiei culturale româno-germane si a Primariei Orasului Jimbolia. Are menirea de a ocaziona întâlnirile între scriitori, dintre iubitorii de literatura, lansarile de carte, concerte etc.

Fundatia culturala româno-germana “Petre Stoica
” din strada Lorena are drept scop reconstituirea vietii culturale si spirituale române si germane de pe teritoriul Banatului, promovarea valorilor traditionale ale democratiei europene (pluralism, specificitate si dialog interetnic). Fiinteaza din anul 1995 si, de la data înfiintarii, a organizat numeroase aniversari comemorative, expozitii documentare, simpozioane, lansari de carte, auditii muzicale etc. Biblioteca Fundatiei cuprinde 15.000 de volume în limbile româna si germana, dintre care unele de mare valoare bibliofila. De mare interes sunt si colectiile de numismatica, de filatelie, de cartofilie si ex-librisuri, importante manuscrise ale unor scriitori români si germani, tablouri, gravuri si obiecte casnice muzeale.

Biblioteca oraseneasca “Mihai Eminescu” îsi desfasoara activitatea în doua sectii principale: pentru copii, respectiv pentru adulti. În anul 1995 fondul de carte al Bibliotecii era structurat pe toate domeniile cunoasterii în trei limbi: româna, maghiara si germana si cuprindea peste 45.000 de volume de carti si periodice. În cadrul bibliotecii, periodic au loc sedintele Cenaclului literar “A.E. Baconsky”.

Sorin Pavel

Activitatea culturala a orasului Jimbolia, localitati infratite


Activitatea culturala
a orasului este puternic marcata de persoane si obiceiuri de origine germana. Personalitatile marcante ale Jimboliei au fost pictorul Stefan Jäger si medicul chirurg dr. Karl Diel. În cinstea si memoria lor au fost deschise 2 frumoase muzee.

Viata culturala prezenta a Jimboliei este sustinuta de activitatile Fundatiei Culturala Româno-Germana „Petre Stoica” si de Asociatia pompierilor „Florian”.

Din anul 1992 orasul Jimbolia este înfratit cu raionul Kikinda , Yugoslavia, dar relatiile de prietenie si colaborare – pe diverse domenii între sârbii din Kikinda si jimbolieni dainuiesc de mult mai multa vreme. Interesant este de mentionat faptul ca orasul Jimbolia se margineste în trei parti – la E, la S si la V – cu Yugoslavia, ramânând în legatura cu tara numai la N si NE.

În 1996 orasul Jimbolia a fost înfratit si cu localitatea Pusztamérges din Ungaria. Datorita comunitatii maghiare din Jimbolia si a interesului manifestat de autoritatile publice locale relatiile de colaborare cu localitatea Pusztamerges sunt mult mai vechi, în 1996 realizându-se doar înfratirea oficiala a celor doua orase.

Muzeul Stefan Jäger

este dedicat vietii si activitatii pictorului Stefan Jäger (1877 – 1962). Muzeul este construit pe locul fostei Case Memoriale, cu sprijin financiar al Ministerului Culturii din Landul Bavaria – Germania. Deschiderea oficiala a Muzeului Stefan Jäger (noua constructie) s-a realizat la data de 4 aprilie 1996. Cladirea are 5 încaperi structurate astfel: o sectie de etnografie, o sectie de arheologie, o camera cu fotografii ale personalitatilor jimboliene, o sala de sedinte, o camera svabeasca si un coridor luminor destinat expozitiilor, care au loc cu diferite ocazii în Jimbolia. Atelierul pictorului a ramas neschimbat si cuprinde, pe lânga obiecte ce au apartinut pictorului, 11 lucrari în ulei, acuarele si schite.  Alte informatii puteti gasi, in limba germana, apasand aici.

Priviţi turul virtual al Muzeului Stefan Jäger, aici.

 

MUZEUL POMPIERILOR „FLORIAN” – JIMBOLIA

A fost înfiintat în anul 1993 la initiativa Asociatiei Pompierilor Civili FLORIAN Jimbolia, cu sprijinul Primariei orasului Jimbolia si a Muzeului Banatului Timisoara pentru a ilustra nobila activitate a pompierilor voluntari de lupta împotriva incendiilor de la înfiintarea primei formatii voluntare de pompieri – în anul 18 7 5 si pâna în prezent.

Muzeul detine obiecte si dotari specifice formatiilor voluntare de pompieri din Banat,
în perioada anilor 1880 – 1970, care au apartinut Formatiei Civile de pompieri a orasului Jimbolia, precum si numeroase tablouri, fotografii, documente specifice, diplome si trofee obtinute de pompierii voluntari la concursurile profesionale.

 

FUNDATIA CULTURALA ROMÂNO-GERMANA PETRE STOICA

Fundatia_Petre_Stoicadin Jimbolia are ca tel principal reconstituirea vietii culturale si spirituale române si germane de pe teritoriul Banatului, cautând să promoveze valorile traditionale ale democratiei europene (pluralism, specificitate si dialog interetnic). Totodata, ea îsi propune cautarea celor mai eficiente mijloace pentru refacerea puntii cu trecutul, ca si asigurarea unui climat de dezvoltare educational-culturala sub deviza „toleranta si prosperitate prin cultura”.

Fundatia are în inventarul ei o biblioteca de aproximativ 15.000 de volume în limbile româna si germana, dintre care unele de mare valoare bibliografica, colectie de numistica, de filaterie, de cartofilie si ex-libris-uri, importante manuscrise de la scriitori români si germani, tablouri, gravuri si obiecte casnice muzeale.

O mândrie a Fundatie o constituie fondul substantial de documente despre oamenii si viata Jimboliei pâna în anul 1944 (acte oficiale, fotografii vechi, scrisori, afise, reclame si ziare vechi).

Fundatia functioneaza din primavara anului 1996, perioada în care a organizat numeroase aniversari comemorative, expozitii documentare, simpozioane, lansari de carti, auditii muzicale etc.

CASA MEMORIALA „Dr. Karl Diel”

Casa memoriala „Dr. Karl Diel” a fost inaugurata la data de 11 august 2000 cu ocazia celei de-a treia editii a sarbatorii „Zilele Jimboliene” prin efortul comun al Prof. Dr. Pia Brânzeu (stranepoata lui dr. Karl Diel) si a Primariei orasului Jimbolia.

Dr. Karl Diel (1855 – 1930) a fost medic chirurg, director al Spitalului din Jimbolia.
A efectuat peste 50.000 de interventii si operatii.

În 1896 când ia fiinta Spitalul orasenesc din Jimbolia conduce sectia de chirurgie.
Între 1920 – 1928 este director al spitalului, dar conduce si un sanatoriu privat.
În 1940 – Colegiul Medicilor din Banat si populatia Jimboliei au ridicat o statuie în memoria lui.

Dupa o statistica din Arhivele Institutului de Medicina Timisoara rezulta ca pâna în anul 1911 la sectia de chirurgie a Spitalului orasenesc Jimbolia s-au efectuat:
– 999 operatii craniene;
– 1429 operatii abdominale;
– 774 operatii la membre;
– 557 operatii lombosciatice.
În toamna anului 1919 la evacuarea partiala a Spitalului Militar din Timisoara, cazurile chirurgicale au fost transferate spitalului din Jimbolia si încredintate medicului chirurg Karl Diel.

 

Muzeul Presei „Sever Bocu” din Jimbolia

Muzeul_preseiInstituţie unică în România

Str. Lorena nr. 35

Tel. 0256 361463

Muzeul Presei „Sever Bocu” a fost inaugurat în ziua de 14 septembrie 2007. Este prima instituţie de acest fel în România şi pare a fi a doua în Europa.
Muzeul Presei îşi propune să adune, în măsura posibilităţilor, presa – indiferent de limba de apariţie- de pe actualul teritoriu al României. Colecţia de ziare se deschide cu „Albina Românească”, fiind prima publicaţie în ţara noastră, şi se termină cu apariţiile la zi. Cele mai numeroase şi valoroase piese au fost donate muzeului de către Fundaţia Culturală Româno-Germana Petre Stoica. În completarea acestora, diferite redacţii din ţară şi străinătate au oferit ceea ce în perioada interbelica se numea „abonament de favoare”.
Pe lângă o extrem de bogată listă de ziare, muzeul deţine numeroase almanahuri şi calendare din secolele al XIX-lea şi al  XX-lea, documente legate de viaţa internă a ziarului (legitimaţii, plicuri, etc.), fotografii de epocă şi o frumoasă bibliotecă de specialitate în domeniul mediei scrise.
Încăperile muzeului sunt ornate cu specimene de ziare rare, imagini din viaţa cotidiană a tipografilor şi desene de presă, iar pentru a sugera vizitatorului o imagine cât mai coerentă a vieţii poligrafice, muzeul a reuşit să achiziţioneze o tiparniţă şi înca două piese de atelier tipografic.
Muzeul Presei îşi propune să fie un organism viu, astfel că în cadrul său vor avea loc conferinţe, dezbateri, expoziţii tematice, ateliere de studiu cu studenţii în curs de specializare în acest domeniu. În perspectivă s-au programat diverse manifestări: Presa naţionalităţilor conlocuitoare de pe actualul teritoriu al României (expoziţie), Istoria presei româneşti (conferinţă), Caracteristicile (stilul) presei româneşti, Tendinţe actuale în presa contemporană  (trecerea la tabloid, presa gratuită, presa electronică) (dezbatere), Întâlniri cu studenţii Facultăţii de Jurnalistică din Timişoara, Educaţie prin presă (conferinţă), Manipulare prin presă (dezbatere).

 

Muzeul Căilor Ferate din Jimbolia

muzeul_CFRStr. Republicii nr. 1
Tel. 0720 945783

Muzeul Căilor Ferate din Jimbolia s-a deschis pe 15 noiembrie 2007, cu prilejul organizării de către Primăria oraşului Jimbolia în colaborare cu Asociaţia Glasul roţilor de tren a aniversării a 150 de ani de la darea în exploatare a liniei de cale ferată Szeged – Kikinda – Jimbolia – Timişoara.
Muzeul cuprinde o colecţie de cărţi poştale cu diferite tipuri de locomotive folosite de-a lungul timpului în exploatarea feroviară, o colecţie de legitimaţii de călătorie, o colecţie numismatică, plachete, insigne, decoraţii legate de acticvitatea feroviară.
În curtea muzeului sunt expuse utilaje, scule, instrumente de semnalizare folosite la lucrările de întreţinere a infrastructurii feroviare. Turnul de apă, un monument arhitectural, a fost restaurat şi găzduieşte căteva dotări originale. El este flancat de semnale mecanice şi o instalaţie pentru dezinfectarea materialului rulant.
Piesa de rezistenţă a muzeului este o tricicletă folosită acum mai bine de 100 de ani la revizia liniilor.
Muzeul mai posedă o colecţie de grafică  cu tematică feroviară, creaţie a artistei platice Mihaela Şchiopu.

Muzeul Presei

G.A.L Banat West

Publicații

Meteo

Vremea in Jimbolia